Află cum poți să sfătui prieteni, cunoscuți cu privire la căsătorie cînd de fapt tu știi că persoana respectivă geșește în alegerea pe care dorește să o facă. Pe site-ul moldovacrestina.net găsești sfaturi foarte utile și importante cu privire la acest subiect. Vezi aici.
Alegeri
Tinerii din America în criză!
Chiar dacă este vorba de America care este ţara în care mulţi rîvnesc să ajungă, unde mulţi cred că e protejată de probleme, în care mulţi pot să îşi facă un viitor, această ţară nu este ocolită de probleme mari chiar în rîndul tinerilor şi a adolescenţilor. Cu cît ţara e mai mare cu atît mai multe probleme vor exista în rîndul oamenilor. Statisticile prezintă o stare înspăimântătoare a lucrurilor care se întîmplă în fiecare zi în America:
- 1.000 adolescente necăsătorite devin mame;
- 1.106 adolescente avortează;
- 4.219 tineri contractează o boală transmisibilă sexual;
- 500 adolescenţi încep să consume droguri;
- 1.000 adolescenţi încep să consume alcool;
- 135.000 adolescenţi, tineri vin la şcoală cu un pistol, cuţit sau un alt tip de armă;
- 3.610 tineri sunt agresaţi, iar alţii 80 sunt violaţi;
- 2.200 tineri renunţă la liceu;
- 2.750 copii îşi văd părinţii despărţindu-se sau divorţînd;
- 90 copii sunt luaţi de lîngă părinţilor lor şi sunt trimişi într-o casă de copii;
- 7 copii sub 17 ani sunt arestaţi pentru crimă;
- 6 tineri se sinucid;
Mulţi dintre cele două zeci şi opt de milioane de adolescenţi ai Americii se confruntă cu greutăţi şi situaţii de criză pe care majoritatea adulţilor le-ar găsi dificile de îndurat. Unul din 8 adolescenţi are un părinte alcoolic. Unul din cinci trăieşte în sărăcie. Din cinci adolescenţi unul trăieşte numai cu un părinte. Problemele fregvente cu care se confruntă cel mai mult tinerii din America sunt: relaţii sexuale înainte de căsătorie, pornografia, abuzul sexual sau emoţional, avortul, divorţul părinţilor, alcoolismul, dependenţa de droguri, sinuciderea şi singurătatea.
Tinereţea este o perioada foarte frumoasă în viaţa unui om, şi odată înaintînd în vîrstă cu mult dor îţi aduci aminte de anii adolescenţii, acum depinde dacă ai ce îţi aduce aminte, sigur dacă ai trăit în tot felul de murdării nici nu vrei să revină timpul înapoi şi nici nu încerci să îţi mai aduci aminte de anii tinereţii. Este foarte important ca noi oamenii să ne trăim zilele pe care le avem în integritate, cu frică de Dumnezeu, să căutăm să facem timpul interesant şi frumos nu doar petrecîndul în mizeria păcatului şi a imoralităţii. Solomon care la rîndul lui a fost adolescent a fost tînăr, a căutat fericirea în femei, bani, avuţii, înţelepciune însă nu a găsit-o şi a ajuns la concluzia că totul este deşertăciune şi goană după vînt, acest Solomon vine cu un îndemn şi cu o învăţătură pentru tineri:
Bucură-te, tinere, în tinereţea ta, fii cu inima veselă cât eşti tânăr, umblă pe căile alese de inima ta şi plăcute ochilor tăi; dar să ştii că pentru toate acestea te va chema Dumnezeu la judecată.
Să fim înţelepţi în umblarea noastră pe acest pămînt, să fim atenţi la alegerile inimii şi a ochilor noştri şi desigur să nu uităm că pentru orice alegere şi orice acţiune vom da socoteală.
Întrebarea unui tînăr bogat?
Ce bine să fac ca să moştenesc viaţă veşnică? Aceasta a fost întrebarea unui tînăr bogat adresată către Domnul Isus, acest tânăr era preocupat de veşnicia lui. Este o întrebare profundă la care nu se gîndesc prea mulţi, mai ales tinerii. Majoritatea tinerilor din timpurile actuale sunt preocupaţi cum să ajungă importanţi în societate, cum să fie mai moderni, cum să fie cei mai cei. Pentru ei timpul cînd să se gîndească la Dumnezeu este rezervat pentru bătrîneţe.
Interesant a pus tînărul întrebarea: El nu a zis ce să fac ca să moştenesc viaţa veşnică, ci ce bine să fac ca să moştenesc viaţa veşnică?
Atunci Domnul Isus ia răspuns: De ce mă întrebi „Ce Bine? Binele este unul singur. Dacă vrei să intri în viaţă, păzeşte porunicile.
Tînărul interesat în contiuare ca să afle răspunsul, la întrebat pe Domnul Isus Care? s-a referit la porunci.
Din răspunsul pe care la primit acest tânăr, viaţa veşnică o poţi avea atunci cînd păzeşti următoarele porunci:
- să nu ucizi
- să nu preacurveşti
- să nu furi
- să nu faci o mărturisire mincinoasă
- să cinsteşti pe tatăl şi pe mama ta
- să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi
Foarte neaşteptat răsunde această persoană ca şi una tînără după ce a auzit poruncile, el zice: Toate aceste lucruri le-am păzit cu grijă din tinereţea mea; ce-mi mai lipseşte? Ei, foarte interesant acestă persoană era un tînăr şi era şi bogat şi el zice că a păzit poruncile cu grijă din tinreţea lui. Atunci Domnul Isus ea spus dacă vrei să fii desfăvîrşit, i-a zis ca să vîndă tot ce are şi să dea la săraci, şi aşa va avea o comoară în cer, apoi să meargă şi să îl urmeze pe Domnul Isus.
Acest răspuns, nu a fost tocami unul aşteptat de tănărul bogat, cînd a auzit răspunsul a plecat foarte întristat, pentru că avea multe avuţii. Interesant lucru nui aşa? la îneput am observat că era unul dornic ca să afle soluţia cu privire la viaţa veşnică şi mai apoi cînd primeşte răspunsul definitiv pleacă întristat. De ce? Pentru că bogăţia îi era multă şi îi era prioritară în viaţa lui, nu putea să se despartă de bogăţia lui şi mai apoi să îl urmeze pe Domnul Isus. Acest tănăr nu a înţeles destul preţul veţii veşnice care de fapt nu are o sumă atît este de preţioasă. Şi păzind porunicle Lui Dumnezeu, urmîntul pe Hristos poţi avea viaţa veşnică.
Tu poate îţi doreşti să îl urmezi pe Isus însă şi în viaţa ta prioritate sunt: Banii, fetele şi înîlnirile, faima, imoralitatea, lucruri ce te robesc şi sunt cele mai prioritare. Nu pune preţuri pe lucrurile lumeşti care acum îţi par ca o comoară de care e cu neputinţă să te desparţi, nu lăsa ca mijloacele materiale să copleşească din tinereţe inima ta şi să te robească atît de mult.
Pe tine ce lucruri te opresc de al urma pe Isus?
Pilda este din Matei 19:16-22
Alegerile greşite ale părinţilor, distrug vieţile copiilor.
Este mărturia unei tinere care povesteşte cum s-a prăbuşit viaţa ei odată cu despărţirea părinţilor ei:
Înainte de a veni pe lume, părinţii mei nu se înţelegeau prea bine, şi de aceia mama mea a făcut 13 avorturi. Nu îmi aduc aminte din acei ani decît cînd alături de mama, stăteam împreună la bancă eu îmi făceam lecţiile pentru că eram în calsa întîi, iar ea îmi dădea peste mîni atunci cînd eu greşeam o literă. Îmi aduc şi acum aminte acea pagină de caiet în care cerneala se amesteca cu lacrimile care nu încetau să curgă din ochii mei…şi mama rupînd pagină cu pagină, mă lovea peste dejete iar eu nu mă puteam abţine ca să nu plîng.
Cînd nu împlilnisem încă 7 ani, iar sora mea mai mică avea 4 ani, părinţii mei au divorţat. Îmi aduc şi acum aminte de durerea cumplită pe care am trăit-o atunci. Eram în faţa judecătorului şi el ne-a întrebat şi pe mine şi pe sora mea: „La cine vreţi voi să rămîneţi: la mama sau la tata?” Iar noi răspundeam: „ La amîndoi, la amîndoi! Era un strigăt al disperării sufletelor noastre de copii, dar acest strigăt nu a fost ascultat şi nici auzit de cei mari. Atunci ceva în mine s-a prăbuşit. Am rămas la doar 7 ani cu tatăl şi cu surioara mea. Am devenit un copil traumatizat care privea cu jind şi durere la copii ce aveau lîngă ei o mamă. După divorţul părinţilor mama mai venea cîte odată la noi în locul în care ştia ea, că ne jucăm. Ne aducea dulciuri, dar tatăl ne învăţase că trebuie să fugim de ea. Mi-aduc aminte figura mamei disperată, cum îşi întindea braţele după noi, cum tînjeam şi eu după îmbrăţişarea ei… şi totuşi fugeam de ea. Fugeam de ea ca şi cum ar fi fost un duşman şi ea rămînea în urma noastră ţipînd de durere, cu părul negru răvăşit şi cearcăne mari în jurul ochilor de atîta plîns şi suferinţă.
M-am trezit în adolescenţă absentă, neputincioasă, fără încredere în mine. Adese ori mă retrăgeam în camera mea şi imi aminteam cum îmi făceam temele cu mama şi plîngem mult din cauza că tata mă bătea. Mama mea începea să nu mai existe în mintea mea. Aveam impresia că sunt singură pe lume, că nu s-a scris niciodată de copii suferinzi din pricina alegerilor greşite ale părinţilor. Doream să spun, să strig lumii întregi să nu mai repete greşelile acestea care aduc atîtea lacrimi şi suferinţă penru copii. Eram tot mai tristă, mai retrasă şi mereau închisă în mine, ajunsesem să mă gîndesc că viaţa mea nu mai are nici un sens. Pînă într-o zi. La vîrsta de 14 ani mergînd la o biserică, la-m cunoscut pe Hristos.Sufletul meu rănit, lipsit de iubire maternă era avid de iubire. Am văzut oamenii din biserică fericiţi şi cu iubire pentru Hristos şi pentru cei din jur. Atunci am înţeles că Hristos poate aduce vindecare pentru rănile din trecutul meu. Am început să găsesc siguranţă, pace, dragoste la Dumnezeu. Însă acea pace pe care o primisem tatăl meu mi-o tulbura, pentru că el fusese educat în stil ateistic, arătîndu-se ostil faţă de hotărîrea că la-m ales pe Hristos în viaţa mea.În una din seri întorcîndu-mă împlinită şi fericită de la biserică, tatăl meu m-a pus într-un colţ, mi-a pus cuţitul la gît şi mi-a spus, „ Dacă nu te laşi de Hristos am să te omor”!
Acum după 20 de ani îmi amintesc cum îmi zvîcnea inima în piept, mîna cu cuţitul era asupra mea şi mi se cerea viaţa pentru al lăsa pe Cel care şi-a dat viaţa pentru mine. Eu nu am cedat.
Acum Hristos este prezentul în fiecare zi pentru mine, El a promis că cei ce îl urmează pe El, El va fi cu ei în fiecare zi, în fiecare clipă, pînă la sfîrşitul veacurilor. În decursul anilor am putut vedea diferenţa dintre ce înseamnă o familie monoparentală în care am crescut eu şi într-un cămin în care domneşte pacea şi dragotea. Dumnezeu mi-a dăruit o viaţă frumoasă, mîntuirea, un soţ deosebit şi două fetiţe în care văd puterea de a lupta, de a fi învingătoare în orice lucru, am văzut diferenţa dintre ele şi ce am fost eu: copil crescut într-un mediu fără dragoste, fără protecţie, unde am suferit consecinţele rupturii unei familii.
Divorţul lasă amprente adînci în inimile copiilor, eu am fost fericită ca la-m cunoscut pe Hristos care a vindecat rănile din sufeltul meu. Însă cîţi copii rămîn cu răni adîci şi preiau modelul din familiile lor şi astfel suferă mii de copii care nu poartă nici o vină.
Nu faceţi alegeri greşite!
Amprenta avortului!
În ziua de azi avortul este văzut de majoritatea societăţii ca o ieşire din situaţie pentru familiile tinere, sau pentru acele fete care au rămas însărcinate nefiind căsătorite. Avortul în lume ea proporţii enorme an de an, şi zi de zi, însă nimeni nu doreşte să intervină pentru a opri acest genocid care distruge vieţi. Cunosc pe cineva care este asitentă medicală şi în spitalul de maternitate în care lucrează aceasta persoană vine dese ori o domnişoară care deja are 10 avorturi, iar cînd cei de acolo încearcă să îi explice că asta nu e bine şi îi prezintă riscul la care merge ea, persoana în cauză răspune: Auziţi lăsati-mă, eu poveşti de genul acesta am mai auzit faceti-mi ce aveţi de făcut că eu am lecţia de geografie.Îngrozitoare atitudine asemenea unui monstru, însă poate această fiinţă se va căsători şi probabil îşi va dori copii însă atunci nu va mai putea să îi aibă. În Republica Moldova aproape 50% din femeile însărcinate merg să facă avort. Chiar daca de unii este privit la un moment dat ca şi o ieşire din situaţie Avortul afectează femeia atît fizic cît şi psihologic:
Psihologic:
- simţ de vină
- tendinţa spre sinucidere
- nelinşte
- depresii
- mîhnire
- coşmaruri
- abuz de alcool drog
- preocupare de moarte
- mînie, disperare
- persoana nu se poate ierta
- preocuparea zilei cînd sa-r fi născut
Fizic:
- infecţii
- hemoragie
- fertilitate redusă
- cancer mamar
- sterilitate
- cuagularea sîngelui
- risc de a pierde următoarea sarcină
- moarte
Femeile care au avortat pîntecele lor este mormîntul copiilor pe care e-a avortat cu nepăsare. Copii sunt o binecuvîntare şi un cadou pe care noi oamenii nu il merităm, gîndiţi-vă cu cîtă dureri privesc acele femei care nu pot să rămînă însărcinate la miile de cazuri de copii avortaţi. Bucuria de a fi mamă este una unică şi denedescris. Dumnezeu este Cel care dă viaţă fiecărei suflare şi noi oamenii nu avem dreptul să luăm viaţa nimănui, copilul din primele luni în pîntecele mamei lui are viaţă şi are dreptul la această viaţă.
Tu mi-ai întocmit rărunchii, Tu m-ai ţesut în pîntecele mamei mele: Te laud că sunt o făptură atît de minunată.Minunate sunt lucrările tale, şi ce bine vede sufletul meu lucrul acesta! Psalmul 13913-14
Ce poţi face tu ca să opreşti acest genocid???
Radu&Lenuța Filat 